Der Wanderer im Hermannstadt – Drumețul în Sibiu

Nu a fost o zi în care să-mi propun să viziez Sibiul. Pur și simplu s-a întâmplat. De multe ori merg prin Sibiu și din lipsă de timp amân, amân să văd unele clădiri și locuri. „Nu am timp acum, poate altădată.”, îmi spun.

Într-o zi, când am avut multe lucruri de rezolvat s-a întâmplat. S-a întâmplat să vizitez Biserica Evanghelică. Și de câte ori nu am trecut pe lângă ea.

Dimineața a început cu o cafea (așa încep diminețile la mine. dependență) în Piața Mică.

Două.

Un chelner somnoros, dar foarte amabil și simpatic.

Două expresso. Mușcate.

Soare.

Câțiva turiști matinali.

Timp pentru mine.

doua

pm.sb2

pm.sb3

După cafea spre rezolvat treburi. În drum Biserica Evanghelică. Decid cu persoana care mă însoțea să intrăm. Mai jos sunt câteva fotografii de amator, realizate cu telefonul. Am vizitat doar interiorul, în turn nu am urcat pentru că am frică de înălțime. Poate că tot o să urc odată.

be2

be3

be4

be8

be7

be9

be10

 Când pășești în Biserică ai impresia că te întorci în timp, că stai față în față cu cei din1600, că intri în atmosfera aceea. E o senzație pe care nu o pot descrie, e o trăire profundă.

Credință. Dumnezeu. O zi superbă.

Anunțuri

Dor de Hermannstadt

Tot nu mă satur de orașul ăsta, de câte ori mă duc.Și de câte ori mă duc e plin de străini pe străzi, la terase, la festivaluri.Sibiul a încetat de mult să mai fie european, e multicultural.Cred că…

Numai cu inima poți vedea drept, ceea ce este esențial este invizibil pentru ochi. – Antoine de Saint Exupery

și că….

Esențele tari se țin în sticluțe mici.

 

77070092foto credit: HD207129

77070096foto credit: HD207129

72720947foto credit: Fanea Cristian

andy loghunfoto credit: Andy Loghin

estrela avramovicifoto credit: gabiavram

alexandru c enefoto cedit: Alexandru C. Ene

Imagine0446